La o cafea online cu Radu Antonenco, românul cu una dintre cele mai impresionante povești de viață, din care, am înțeles, durerea și dorul din inima românilor mei dragi, nevoiți să trăiască în lumea largă, departe de România lor Sfântă…,

„Anul acesta nu știu ce lucruri noi mai pot face pentru comunitatea românilor din zonă, dar ce știu, este faptul că această comunitate, a decis să ajute românii din țară,  bătrânii rămași singuri, familiile cu mulți copii,  oameni care chiar au nevoie de un ajutor, după dezastrul social creat de actuala clasă politică!” 

Cred că acesta este lucrul cel mai important, SOLIDARITATEA! 

 

 

 

 

Ana Magdin: Dle Radu Antonenco, vă rog, să îmi spuneți povestea plecării dvs în Italia!

Radu Antonenco: Povestea plecării mele în Italia începe în primăvara anului 2001,  atunci când  prieteni de familie s-au întors în țară, în primul lor concediu, după 4 ani de la plecarea în Italia. Printre altele ne-au povestit despre modul în care statul italian se gândește și pune problema viitorului nației lor, al generațiilor ce vor veni.

Noi, în România, aveam afacerea noastră, o afacere care la vremea respectivă ne aducea stabilitatea financiară pe care ne-o doream, dar cum nu totul se rezumă la bani,  gândul nostru era la ce viitor îi vom putea oferi băiatului nostru în România, având în vedere că în toamnă începea primul an de școală.

Decizia de a pleca a fost greu de luat, deoarece ne era frică de acea ruptură dintre părinți și copil.

După nopți și zile de analizat dacă e bine sau nu, dacă merită, sau nu, sacrificiul, am decis să încercăm și în luna noiembrie am plecat cu o viză de afaceri luată de la ambasada Germaniei,  fiind singurul stat care la acea vreme, mai acorda vize cetățenilor români.

Ajunși în Italia ne-am stabilit în orașul FORLI, acolo unde locuiau și prietenii noștri, care imediat ne-au ajutat să ne găsim un loc de muncă și o locuință, totul la „negru”, deoarece statul Italian nu acorda permis de ședere sau muncă străinilor. Am stat așa aproape 1 an și 4 luni,  până când guvernul italian a decis să dea așa numita „SANATORIA”, acesta fiind modul în care lucrătorii „la negru” puteau să se pună în regulă.

Perioada aceasta de 1an și 4 luni, a fost perioada cea mai grea din viață. Dorul de copil, dorul de părinți, îți rupeau sufletul și inima! Odată ajuns acasă de la muncă, gândul îți zbura ACASĂ! Te năpădeau amintirile, dorul de cei dragi, adormeam cu lacrimi în ochi și tot așa ne trezeam.

16 octombrie 2002, este o zi pe care nu o voi uita niciodată! Întreaga noapte am stat la coadă în fața clădirii unde erau sute de cetățeni străini, de toate naționalitățile, fiecare cu povestea lui de viață!

Odată depuse documentele, nu aveai certitudinea că vor fi aprobate, riscând repatrierea.

Descătușarea a venit în data de 7 martie 2003, ziua în care am fost anunțați că putem veni să ridicăm „Permesso di soggiorno” actul care îți garanta șederea legală în Italia. Din nou cu lacrimi în ochi, dar de această dată de bucurie, era primul pas pentru a putea cere reîntregirea familiei, dar pentru acest lucru,  aveai nevoie de un loc de muncă stabil, un contract de muncă de tip nedeterminat, o locuință care să asigure spațiul suficient pentru întreaga familie.  De aici începe o altă poveste,  pentru căutarea unui alt loc de muncă, o locuință care să corespundă cerințelor, greu, foarte greu de obținut,  dacă nu aveai referințe de la un cetățean italian care să garanteze faptul că ești o persoană ok, din toate punctele de vedere. Noi am avut norocul să avem acea persoană,  căruia țin să-i mulțumesc și astăzi,  chiar dacă nu se mai află printre noi!

Tina Ricci, este numele numele ei, a fost omul care a crezut în noi ca familie și care ne-a ajutat să facem toate demersurile pentru a ne putea aduce copilul lângă noi.

În luna august 2003, visul nostru a devenit realitate,  eram din nou 3! Sunt sentimente și trăiri ce nu pot fi nici scrise pe hârtie și nici cuvinte care le pot descrie! De aici începe o altă viață pentru noi!

 

Ana Magdin: Sunteți realizator de emisiuni tv, aveți și propria televiziune online, cum decurg lucrurile la dvs, vă finanțează cineva proiectele pentru a putea realiza aceste emisiuni?

Radu Antonenco: Din dorința de a informa corect românii din diaspora dar și din țară, din dorința de a promova valori și oameni cu care ne mândrim,  am decis să colaborez cu o televiziune online nou înființată, apoi să-mi fac propria televiziune, P.O.T. Tv – Diaspora!

O altfel de televiziune! Una în care românii de succes își găsesc locul, poveștile de viață ale românilor din diaspora dar și din țară, care au reușit în domeniul lor de activitate, români cu care ne mândrim aici în diaspora, (dar care nu prea au loc pe ecranele marilor trusturi tv), în emisiunea OAMENI, LOCURI ȘI POVEȘTI DE VIAȚĂ,

Colaborăm cu avocați și prezentăm publicului emisiuni cu și despre profesia de avocat, cum să ne alegem un avocat, atunci când avem nevoie și tot ce poate fi legat de jurisprudență, în emisiunea ÎNTRE ADEVĂR ȘI UMBRE.

Și nu în ultimul rând, emisiuni cu teme politice, în care ne-am propus să promovăm reprezentanții partidelor „mici” ca o alternativă la actuala clasă politică,  (știind faptul că nu au nici posibilitatea financiară și nici marile televiziuni nu doresc să le promoveze), în emisiunea POLITICĂ ȘI NU NUMAI.

 

Totul este făcut din pasiune, fără nici un ajutor financiar, nu este ușor, dar atunci când vezi că îți acceptă invitația persoane precum europarlamentarul MARIA GRAPINI,  fostul primar al Clujului, GHEORGHE FUNAR, europarlamentarul CRISTIAN TERHES, președinți de partide politice neparlamentare, avocați precum ELENA RADU, sau GEORGETA POPESCU,  sportivi care au ridicat drapelul României pe cele mai înalte culmi, precum înotătorul AVRAM IANCU, campion mondial, sau CLAUDIU MIHĂILĂ campion mondial la arte marțiale, stabilit în Spania, dar care a reprezentat România, pentru mine contează mult mai mult, decât orice sumă de banii cheltuită!

Am lansat anul trecut o provocare politicienilor din Parlamentul României,  campania „UN PARLAMENTAR O CĂRUȚĂ CU LEMNE”, o campanie în care fiecare parlamentar trebuia să doneze o căruță cu lemne de foc, unei familii nevoiașe, din UAT-ul în care a fost ales.

Tot anul trecut s-a născut și GALA PREMIILOR A.C.T.  ( ANTREPRENORIAT – CULTURĂ – TRADIȚII) organizată de televiziunea noastră în colaborare cu asociațiile românilor din țările în care avem comunități mari de români.

La această gală  sunt premiați românii din diaspora la cele 3 categorii propuși de asociațiile din țara respectivă!  Prima ediție a fost la Firenze, în iulie 2021, anul acesta, în luna aprilie, în Spania, la Madrid!

 

Ana Magdin: Cu ce altceva vă mai ocupați în Italia?

 

Radu Antonenco: Nu puteam renunța la a doua dragoste a mea, fotbalul. Așa că mi-am îndeplinit un alt vis, cel de a antrena.

Am făcut cursurile și am primit licența de antrenor, astfel mi-am început cariera de antrenor  la academii de fotbal din oraș și din jurul acestuia,  la diferite categorii de vârstă.

Multe satisfacții și bucurii am trăit antrenând copii și juniori, dar cea mai mare bucurie și satisfacție a fost atunci când împreună cu un prieten, am înființat o echipă de fotbal formată din jucători români, categoria amatori, care, în 4 ani,  a câștigat 4 campionate regionale, a jucat 3 finale naționale, din care 2 câștigate, fiind campioni naționali, trebuia să reprezentăm Italia la Champion League Amator, dar băieții au refuzat acest lucru!

Ultima provocare a venit acum câteva luni,  când am fost chemat de consilierul pe probleme sportive din primăria orașului, dar și cel pentru integrarea străinilor în comunitate, să antrenez o echipă formată doar din refugiați africani în Italia. O adevărată provocare, deoarece puțini dintre ei vorbeau și înțelegeau italiana, sau engleza!

Sincer m-am simțit onorat pentru că, dintre zeci de antrenori, am fost ales eu!

 

Ana Magdin: Cum este comunitatea dragilor noștri români de acolo, cine are grijă de ei, vă sprijiniți, vă ajutați când aveți probleme?

 

Radu Antonenco: De 21 de ani trăiesc în același oraș, într-o comunitate frumoasă, cu oameni muncitori, veniți în marea lor parte în Italia, din dorința de a trăi decent și pentru a le face o copilărie fericită copiilor lor!

Suntem o comunitate unită, și, da, atunci când cineva este în dificultate, aproape întreaga comunitate se mobilizează pentru a-i rezolva problema!

Ne întâlnim deseori pe parcursul anului și nu uităm să fim împreună pentru a sărbători zile precum,

8 martie, 1 iunie, Ziua costumului național, Ziua iei, Paștele, sau 1 decembrie, Ziua națională.

În fiecare an, cei care rămânem aici, sărbătorim revelionul în marea noastră familie de aici!

 

Ana Magdin: Ce înseamnă România pentru sufletul dvs?

 

Radu Antonenco: Ce înseamnă România pentru sufletul meu? 

România înseamnă ACASĂ, înseamnă, prietenii cu care ai copilărit, vecinii cu care ai împărțit atât bucurii dar și tristeți, înseamnă locul în care ai crescut, te-ai educat, dar înseamnă și locul în care ți-ai lăsat părinții cu lacrimi în ochi !

ACASĂ înseamnă locul în care atunci când pui piciorul pe pământ, ți se face pielea de găină.

Mie când îmi este dor de România, iau în mână bolul cu pământul pe care l-am luat din curtea casei, un bol îmbrăcat în răchită și cu tricolorul pe el, așa îmi alin dorul de țară!

După 21 de ani de stat în Italia, pot mărturisi cu mâna pe inimă, faptul că aici, niciodată nu am putut spune că sunt ACASĂ, de aceea am decis să ne reîntoarcem!

 

Ana Magdin: Cum vedeți politica țării noastre din aceste vremuri, mă refer, desigur, la România!

 

Radu Antonenco: Cum văd eu politica din România?  Vă voi spune așa: dacă astăzi avem peste 4 milioane de români în afara granițelor,  dacă anul trecut (2021) s-au născut mai mulți copii români în diaspora decât în țară,  este în proporție de 90% din vina clasei politice care a guvernat această țară din ’90 și până astăzi. Politicile făcute au fost doar în interes personal sau de grup și nu așa cu ar fi fost normal, în folosul cetățeanului!  Dar în același timp, trebuie să o spun, și noi, întreaga societate, avem vina noastră,  pentru că ne lăsăm manipulați ușor și pentru că foarte mulți, din păcate, nici astăzi nu înțeleg, faptul că,  atunci când îți dorești o schimbare, trebuie să ÎNLOCUIEȘTI ce este vechi și prost,  cu ceva nou, chiar dacă ai incertitudinea că acel nou este și bun!

Poate că a sosit momentul să ne uităm mai atent către partidele politice care vin cu PROPUNERI și nu cu PROMISIUNI,  care au în programul lor de țară, proiecte viabile de redresare economică, de reformare a învățământului, al sănătății, al agriculturii și de incurajare a muncii!

Un popor needucat, un popor bolnav, un popor sărac nu va fi niciodată respectat în lume!

Din punct de vedere politic,  ducem o lipsă crasă de adevărați lideri, de oameni valoroși și patrioți, care să se bată pentru România și pentru români. Din păcate, avem doar câteva voci în Parlamentul European, insuficient pentru a fi luați în seamă serios, ca nație!  Dacă marea lor majoritate, deschid ușile Parlamentului stând în genunchi, nu vom reuși niciodată, să ne facem iubiți ca națiune, cu atât mai puțin RESPECTAȚI!

De aceea, eu prin emisiunea mea „POLITICĂ ȘI NU NUMAI”, încerc să schimb mentalitatea românilor în ceea ce privește modul în care ar trebui să își exprime votul, pentru ca la final să poată compara cu cine a fost mai bine, cu cei noi sau cu cei vechi.

Dar pentru acest lucru este nevoie ca oamenii de calitate,  oamenii integri, oamenii corecți și care au un dram de patriotism, să facă pasul în față,  să aibă curajul să își asume responsabilitatea de a conduce această țară, iar noi toți să le dăm o șansă,  altfel vor mai trece alți 30 de ani de suferințe și umilință, tinerii vor pleca, iar ACASĂ, va rămâne NIMIC!

 

Ana Magdin: Ce faceți dvs într-o zi liberă, cum vă petreceți timpul?

 

Radu Antonenco: Acum, cu serviciul, televiziunea și fotbalul, nu prea mai am timp liber, 24 de ore sunt prea puține, dar atunci când găsesc acele ore, le petrec cu jumătatea mea cea mai bună,  soția mea, de cele mai multe ori făcând o plimbare pe malul mării, dar pentru a-mi încărca cu adevărat bateriile fac o vizită nepoțelei mele, pentru că de aproape 2 luni, am devenit bunic, iar acest lucru îmi dă forța de a merge înainte cu toate proiectele mele! Atunci când sunt la ea, sunt momente și trăiri ce nu pot fi așezate pe o coală de hârtie!

 

Ana Magdin: Ce lucruri noi doriți să faceți anul acesta pentru comunitatea de români din zona dvs?

 

Radu Antonenco: Anul acesta nu știu ce lucruri noi mai pot face pentru comunitatea românilor din zonă, dar ce știu, este faptul că această comunitate, a decis să ajute românii din țară,  bătrânii rămași singuri, familiile cu mulți copii,  oameni care chiar au nevoie de un ajutor, după dezastrul social creat de actuala clasă politică!

Cred că acesta este lucrul cel mai important, SOLIDARITATEA!

 

Ana Magdin: Un gând pentru românii de pretutindeni!

 

 

Radu Antonenco: Nu am doar un gând pentru românii de pretutindeni, ci mai de grabă, am o rugăminte, haideți să fim uniți, haideți să fim mai buni, ajutați-vă între voi, pentru că aici, departe de casă,  suntem pe cont propriu, actuala clasă politică își va aduce aminte de noi, doar în preajma alegerilor

În final, le doresc tuturor românilor din diaspora, să aibă ÎNȚELEPCIUNE și să nu uite faptul că, ROMÂNIA este întotdeauna ACASĂ, indiferent de țara în care ai ales să trăiești!

Iar atunci când valul vieții îi va readuce acasă, să nu uite să-și scrie amintirile și poveștile lor de viaţă din anii petrecuți departe de cei dragi!

 

Ana Moroșanu Magdin