Un interviu de mare suflet, cu fosta mare Doamnă a Radioului Român, Lucica Moraru,

„M-am atașat de așa zisa muzică ușoară și am căutat să-i ajut pe cântăreții tineri să se afirme. Mulți interpreți celebri și formații, din zilele noastre, au colaborat cu mine în mai multe emisiuni, în ciuda restricțiilor impuse de sistemul comunist, pe care le-am făcut de-a lungul anilor.

După revoluție, m-am bucurat de libertate, am putut face emisiuni în direct fără restricții și am avut inițiative care s-au bucurat de succes!”

Ana Magdin: Sunteți în istoria radioului, ca una dintre cele mai frumoase prezentatoare, dar, și o voce caldă, pe care, românii o așteptau cu bucurie în casele lor! Vă amintiți, cum a fost prima dvs zi în acea instituție în care nu avea acces oricine?

Lucica Moraru: Mai mulți salariați cu funcții, redactori din radio și televiziune, umblau prin Conservatorul de muzică și discutau cu studenții din ani terminali, dacă doresc să lucreze în radio. Am întrebat dacă sunt locuri la muzică clasică. O doamnă foarte drăguță, mi-a spus că sunt mai multe locuri la muzică ușoară, operă și folclor. Până la urmă am intrat la muzică de divertisment și jazz. Împreună cu mine, au intrat în radio, foarte mulți colegi din Conservator .

Ana Magdin: Ați lucrat 41 de ani la Radio România, ați prins și perioada de dinainte de Revoluția din 1989, dar, ați continuat și în vremurile de după `89. A fost vreo schimbare, ați simțit vreo diferență, când v-ați simțit mai liberă?

Lucica Moraru: M-am atașat de așa zisa muzică ușoară și am căutat să-i ajut pe cântăreții tineri să se afirme. Mulți interpreți celebri și formații, din zilele noastre, au colaborat cu mine în mai multe emisiuni, în ciuda restricțiilor impuse de sistemul comunist, pe care le-am făcut de-a lungul anilor.

După revoluție, m-am bucurat de libertate, am putut face emisiuni în direct fără restricții și am avut inițiative care s-au bucurat de succes.

Ana Magdin: Dvs și Dl Marin Moraru, faceți parte din categoria românilor valoroși, cu care ne mândrim. Cum a fost prima Dvs întâlnire, cu maestrul Marin Moraru, și ce amintiri aveți de atunci?

Lucica Moraru: Pe soțul meu, Marin Moraru, l-am cunoscut într-o tabără de iarnă a studenților la Timișul de Sus, deoarece stăteam în același hotel, cei de la muzică și cei de la teatru. Ne-am distrat toți foarte bine. S-au legat multe prietenii, multe s-au concretizat în căsătorii.

Ana Magdin: Cum era viața dvs cu maestrul Marin Moraru?

Lucica Moraru: Eu și Marin ne-am înțeles foarte bine, el a fost la emisiunile de zi sau de noapte la radio iar eu mergeam la repetițiile de la teatru și îmi cerea părerea despre cum a fost jocul actorilor (mai ales al lui) și ne întâlneam de multe ori la noi acasă să discutăm cum mi s-a părut piesa.

Ana Magdin: Mă doare sufletul să vă pun o astfel de întrebare, dar, oamenii vă iubesc și își doresc să știe amănunte din viața personalităților…., cum este lumea dvs fără Dl Marin Moraru?

Lucica Moraru: După plecarea lui din această viață, este greu să te lupți cu singurătatea. Eu iubesc enorm animalele, am avut tot timpul câini și pisici dar și mulți prieteni. Mă bucur în continuare de compania

prietenilor, cei care sunt încă în viață și a nepoților.

Ana Magdin: Sunteți în continuare o femeie frumoasă, cum vă îngrijiți?

Lucica Moraru: Am făcut mult sport, cu toate că muzica își cerea timpul său. Și acum fac multă mișcare, plimb animalele mele, fac cumpărături, merg mult pe jos.

Ana Magdin: Cum evaluați situația acestei pandemii la nivel mondial?

Lucica Moraru: Vreau să vă spun că nu mă influențează niciun fel de zvonuri, m-am vaccinat fără probleme de la început.

Ana Magdin: Ce vă bucură sufletul și viața, Dna Lucica Moraru?

Lucica Moraru: Îmi place să ajut oamenii, animalele și pe toți cei din jurul meu care au nevoie de ajutor.

Ana Magdin: Dacă nu ați fi fost om de radio, ce altceva v-ar fi plăcut să faceți în această viață?

Lucica Moraru: Îmi pare rău că nu mai pot călători așa de mult, din mai multe motive – totul este scump, peste tot sunt restricții medicale, toată omenirea trece printr-o perioadă grea. Trebuie să fim tari și să fim alături unii de ceilalții decât să ne dezbinăm prin ură.