De vorbă cu Sterică Fudulea, fost Secretar de Stat la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, responsabil de Comerțul Exterior al României,
Prim-vicepreședinte la Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii-Tulcea
Președintele Comunității Armâne din România, Filiala Tulcea
„Din păcate, Start- Up Nation, a fost criticat în permanență (deși cifrele de astăzi arată că este un program simplu și eficient), Legea Prevenirii, deși este în vigoare de la începutul anului 2018 , “uităm” să o aplicăm, iar Programul de Internaționalizare încă nu este operațional”!
Ana Magdin: Domnule Sterică Fudulea, ce așteptări trebuie să aibă tinerii de la programul “Start up nation”? Când va fi demarat cel pe 2018 și în cât timp își pot primi banii cei care au norocul ca să le fie aprobat proiectul?
Sterică Fudulea: Programul Start Up-Nation a fost gândit ca o sursă de finanțare nerambursabilă pentru tinerii cu inițiativă, dar care nu au posibilitatea co-finanțării, fiind de altfel, singurul program care asigură o sumă atât de mare ( 200.000 ron ) 100% nerambursabilă. Tinerii trebuie să înțeleagă că este un program de finanțare și nu un program social, astfel că, există și obligații pe care trebuie să le îndeplinească.
În ceea ce privește Start Up-Nation 2018, acesta ar trebui să fie operațional în luna octombrie, pentru că în luna septembrie se încheie ediția din 2017 și, astfel, se pot analiza efectele acestuia în economia românească.
Pentru ediția 2017, decontarea se face în maxim 30 de zile de la depunerea documentelor care atestă implementarea proiectului și, sper că așa se va desfășura și ediția din 2018.
Ana Magdin: Românii se plâng de faptul că acest program se desfășoară foarte greoi, de ce nu se recurge la o simplificare în demararea lucrurilor?
Sterică Fudulea: În 2017 a fost prima ediție și bineînțeles că nu este un program perfect dar este perfectibil, iar rezultatul acestui program a avut la bază peste 100 de întâlniri cu mediul de afaceri.
Din câte știu eu, ediția din 2018 a fost simplificată, dar o să aflăm asta în momentul anunțului.
Ana Magdin: De ce se ajunge foarte greu la Fondurile Europene nerambursabile, cine are interesul ca ele să nu ajungă cât mai repede la cei care accesează diverse programe europene?
Sterică Fudulea: Cred că este o meteahnă româneasca să complicăm lucrurile mai mult decât este nevoie. Iar dacă mai adăugăm și frica constantă că cineva îți poate face oricând un dosar penal, ajungem la ideea că, mai bine solicităm o tonă de documente cu care eu, funcționar public, să mă acopăr sau, poate tu, investitor, să renunți.
Din păcate, această atitudine există de ani de zile și doar unele măsuri coercitive ar putea schimba în bine sistemul. Mai ales că, acum, nu se mai poate plânge nimeni de salarii mici.
Ana Magdin: Câte proiecte europene cu fonduri nerambursabile poate să acceseze un antreprenor într-un an?
Sterică Fudulea: Sunt antreprenori care gestionează mai multe proiecte cu finanțare neramburasabilă în același an. Dar asta necesită o echipă de implementare cu experiență, care să poată să asigure implementarea cu succes.
Ana Magdin: Vă rog să ne povestiți cât mai pe larg despre programul de internaționalizare! Ce se dorește de la acest program?
Sterică Fudulea: Programul de internaționalizare a fost gândit ca un program care să stimuleze și să susțină o primă participare individuală pe piața externă a producătorilor autohtoni. Acesta vine în completarea programului de promovare a exportului care finanțează participarea cu stand național a producătorilor români la diverse târguri și expoziții.
Programul asigură sumele necesare în vederea crearii unei identități vizuale firmei respective, dar și posibilitatea ca antreprenorul să participe la unele cursuri de pregatire privind tehnicile de promovare a produselor pe noi piețe, să realizeze studii și analize de piață. Asta, bineînțeles, pe lângă cheltuielile legate de participarea în cadrul târgurilor și expozițiilor externe sau chiar la diverse misiuni economice, care sunt obligatorii.
Ideea a fost că trebuie să fie un program simplu și ușor de accesat, pe principiul, primul venit-primul servit, prin care, cu doar 5 documente, antreprenorul poate beneficia de un sprijin nerambursabil de maxim 50.000 ron , care trebuie să reprezinte maxim 90% din totalul proiectului.
În 2017, a fost prima ediție, fiind asigurate sumele necesare pentru minim 100 de producători. Au fost depuse peste 300 de solicitări, iar primii 100 de producători s-au înscris în 33 de minute. Asta dovedește interesul antreprenorilor pentru acest program.
Din păcate, pentru anul 2018, deși era alocată încă din 2017 suma necesară acestui program, acesta nu este încă funcțional iar producătorii care doreau să participe la târguri în prima jumătate a anului, nu mai sunt interesați să aplice. Bugetul pentru 2018 este de peste 2 mil euro și va asigura finanțare pentru minim 400 de beneficiari, pentru că actuala conducere a anunțat că suma va fi de maxim 5000 de euro/beneficiar.
Programul se încadrează în acea linie prin care se dorește susținerea tânărului întreprinzător care vrea să-și pună în practică ideile prin înființarea unei noi companii aplicând programul Start Up Nation, să fie susținut și îndrumat de către instituțiile statului, aplicându-se Legea Prevenirii și, bineînțeles, să poată să-și exporte produsele folosind Programul de Internaționalizare.
Din păcate, Start- Up Nation, a fost criticat în permanență (deși cifrele de astăzi arată că este un program simplu și eficient), Legea Prevenirii, deși este în vigoare de la începutul anului 2018 , “uităm” să o aplicăm, iar Programul de Internaționalizare încă nu este operațional.
România are însă nevoie de un Program Național de Internaționalizare mult mai amplu prin care să se poată asigura:
– partiparea individuală a fiecărei companii la târguri externe
(așa cum este programul actual ),
-participarea cu stand național la târgurile cele mai reprezentative
( unde să participăm cu companiile etalon din fiecare domeniu, selectate în baza unor criterii bazate pe calitatea produsului/serviciului precum și performanța economică)
– participarea la târguri/expoziții de ramură/ sector, unde să putem susține sectoarele pe care dorim să le dezvoltăm și, mai ales, zonele de interes unde dorim să ne comercializăm producția autohtonă.
-realizarea de misiuni economice punctuale care să aibă la bază întâlniri B2B, direct cu clienții interesați de produsele Românești.
De asemenea, companiile cu acționariat românesc, trebuie să fie pregătite când doresc să exporte, iar pentru asta, Statul Român ar trebui să creeze un sistem de training/coaching, prin care să se studieze tehnicile de promovare ale produselor în diverse zone de export (folosind și experiența rețelei de consilieri economici). Iar la final, toate aceste măsuri să fie certificate fiecărui antreprenor care să primească un Pașaport de Export, o certificare a calităților de exportator, care îl și ajută să acceseze mult mai ușor sursele de finanțare pentru export.
Ana Magdin: Din punctul dvs de vedere, cum stă România la capitolul “afaceri”?
Sterică Fudulea: Dacă analizăm cifrele naționale și europene, vedem că afacerile din România sunt pe un trend pozitiv . Din păcate, suntem preocupați de multe alte domenii din țara noastră iar problemele respective ne consumă timp și energie pe care le-am fi putut investi în sectoarele noastre de activitate.
Dar așa cum am fost “educați”, noi, în România, ne pricem cu toții la antreprenoriat, cultură, sport, justiție și nu în ultimul rând, politică!
În orice caz, situația generală în care se află astăzi România, creează instabilitate, lipsă de predictibilitate , factori care de multe ori se resimt negativ în buzunarul românului. Dar cea mai mare problemă a mediului de afaceri, este, bineînțeles lipsa de forță de muncă, aceasta datorându-se emigrărilor din ultimii 20 de ani , iar mai nou, datorită discrepanței salariale dintre mediul public și cel privat (care, de multe ori nu are la bază criterii de performanță și competitivitate )!
Ana Magdin: Ce trebuie să facă un tânăr care dorește să aibă o pensiune, spre exemplu…, dar nu are nicio sursă de venit și nici posibilitatea să participe într-un proiect cu acea contribuție de 10 sau 20%, dar, vrea să facă și el ceva în această viață?
Sterică Fudulea: – În primul rând, trebuie să dețină un teren într-o zonă cu potențial turistic.
-În al doilea rând, un tânar trebuie să creadă în ideea lui de bussines chiar dacă nu dispune de cofinanțare. Avem atâtea exemple prin care s-au dezvoltat afaceri fără a avea finanțare proprie.
Băncile sunt astăzi mult mai deschise sprijinului pe care îl acordă antreprenorilor care își dezvoltă o afacere cu fonduri nerambursabile.
Ana Magdin: Care sunt cele mai simple metode de accesare a fondurilor nerambursabile?
Sterică Fudulea: În primul rând, trebuie să ai inițiativă, să fii dispus să-ți asumi riscurile și să apelezi la un consultant cu experiență, care are deja un istoric de succes în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Ana Magdin: Cum merg afacerile dvs?
Sterică Fudulea: Afacerile au avut de suferit datorită implicării mele în administrația publică, dar experiența pe care am dobândit-o, mă va ajuta în dezvoltarea mea și a afacerilor mele pe viitor!
Sunt din ce în ce mai convins că dacă vrem să avem succes în România, trebuie ca cei care au activat 15-20 de ani în sectorul privat să realizeze o “ stagiatură “ de 3-5 ani în administrația publică iar cei care își doresc o carieră în administrația publică, obligatoriu să-și înceapă activitatea cu o perioadă de 3-5 ani în sectorul privat.
Și atunci antreprenoriatul din România o să aibă o altă dezvoltare și poate și percepția asupra funcționarului statului se va schimba!
Ana Magdin: Un gând pentru românii și armânii de pretutindeni, în limba română și în limba armână!
Sterică Fudulea: Fiind în an centenar, mă gândesc că ar trebui să evocăm fiecare etnie, toți înaintașii care au contribuit la formarea și susținerea Statului Român.
Și, bineînțeles, să îi avem ca și modele pe toți acei semeni ai noștri care ne fac cinste.
Nu aș dori să evoc aici multe nume dar astăzi dacă spui că ești din România, până și în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii, știu de Gică Hagi, de Nadia Comănici și, mai nou, de Simona Halep. Dar câți dintre noi mai respectăm astăzi aceste valori, câți știm cum trebuie să ne comportăm pe un teren de tenis, de exemplu ??? Când noi, indiferent că suntem pe terenul de tenis, în Palatul Parlamentului sau în Piața Victoriei, ne comportăm ca și cum am fi pe stadion!
Sunt convins că această țară are oameni de valoare și buni profesioniști. Trebuie să știm să-i “folosim” în interesul național și mai ales, să-i respectăm. Dar mulți dintre noi nu ne asumăm această luptă, pentru că este mult mai bine să stai în tribune și să comentezi meciul …, eventual, să dai și indicații antrenorului sau proprietarului.
La final, aș dori să vă invit la Zilele Culturii Armâne care se vor desfășura la Constanța, în perioada 7-9 septembrie, unde o să putem savura și piesa de teatru “Năpasta” de I.L. Caragiale, tradusă în armânește.
Și pentru români ca și pentru armâni, aș vrea să le transmit, că oriunde am fi, cu oricine am trăi, orice activitate am desfășura ‘’limba este patria noastră ‘’!
Limba di dadâ nâ tsânu daima deadun !!!
Limba maternă ne ține întotdeauna împreună!!!
Ana Moroșanu Magdin
