La o cafea, cu Ștefan Minovici, românul care  face lobby României în Statele Unite ale Americii,

„Am avut privilegiul să provin dintr-o familie renumită cărora nu le datorez numai purtarea numelui faimos, dar și anumite gene pe care cred că le-am moștenit, cum ar fi: spiritul antreprenorial, dorința de a face mai mult și mai bine familiei, prietenilor, compatrioților și nu în ultimul rând, de a lăsa în urmă ceva important, pozitiv și benefic societății noastre, a poporului român și bineînțeles a țării care m-a adoptat, Statele Unite ale Americii. Actualmente conduc o companie de telemedicină, a doua opinie și de tratament și transfer în SUA. Încerc de peste o decadă să implementez un proiect de spital american în România, un obiectiv pe care încă nu l-am putut realiza în ciuda multor încercări!”

Ana Magdin: Dle Ștefan Minovici, când ați plecat din România, și, de ce?

Ștefan Minovici: Am plecat din România în vara anului 1979, la vârsta de 21 de ani, când am înțeles că nu am și nu voi putea avea niciun viitor în țara mea natală. Ca urmare a eșecului de a intra la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografie din București, a unui serviciu militar făcut într-un batalion disciplinar și mai ales a faptului că fără studii superioare nu îți puteai găsi un loc de muncă decent.

Ana Magdin: Ce amintiri aveți din perioada copilăriei, ce vă plăcea să faceti, ce mâncăruri vă plăceau?

Ștefan Minovici: Am trăit într-o țară, mai ales în perioada anilor 1965-1979, în care pentru standardele socialiste comparate cu alte țări vecine României, am avut o viață chiar foarte bună, aș putea spune. Acest lucru însemnând 12 ani de liceu de muzică, unde am învățat să cânt la pian și la vioară, și, să mă bucur de concerte la Ateneul Român și la Sala Radio, de spectacole de teatru, de vacanțe la mare și la munte, și de a trăi într-o societate în care criminalitatea era aproape inexistentă, violența foarte rară, iar folosirea drogului și a alcoolului la vârsta noastră de atunci era de neconceput. Provin dintr-o familie de macedo-români și mama mea, Ecaterina, gătea excepțional, mai ales mâncăruri tipice etniei noastre. Printre ele se aflau plăcinte de spanac și brânză, musaca, baclava, diferite ciorbe și multe altele.

Ana Magdin: Ce înseamnă România pentru sufletul dvs?

Ștefan Minovici: România este și va rămâne pentru mine o țară nobilă, care a produs genii și oameni de excepție. România înseamnă o țară de o frumusețe extraordinară, binecuvântată, cu bogății naturale remarcabile, și cu o istorie, tradiție și cultură de invidiat. România înseamnă și o țară care în bună parte a pierdut optimismul necesar succesului, derapând într-o condiție primordială de supraviețuire pentru cetățeanul de rând și o bună parte a populației fiind copleșită de o stare de incertitudine dusă uneori chiar în pragul de disperare colectivă. România de astăzi a rămas fără lideri adevărați și fără eroi, afectată de interese maligne și perverse interne, atât pe plan intern cât și pe cel extern din cauza influențelor vesto-europene și chiar a celor americane.

Ana Magdin: Sunteți descendent al celebrei familii Minovici, întemeietorii medicinei moderne în România, vă  rog, povestiți-ne despre proiectele dvs medicale din Statele Unite ale Americii, dar,  și despre cele din România!

Ștefan Minovici: Am avut privilegiul să provin dintr-o familie renumită cărora nu le datorez numai purtarea numelui faimos, dar și anumite gene pe care cred că le-am moștenit, cum ar fi: spiritul antreprenorial, dorința de a face mai mult și mai bine familiei, prietenilor, compatrioților și nu în ultimul rând, de a lăsa în urmă ceva important, pozitiv și benefic societății noastre, a poporului român și bineînțeles a țării care m-a adoptat, Statele Unite ale Americii. Actualmente conduc o companie de telemedicină, a doua opinie și de tratament și transfer în SUA. Încerc de peste o decadă să implementez un proiect de spital american în România, un obiectiv pe care încă nu l-am putut realiza în ciuda multor încercări.

Ana Magdin: Ați plecat din România, inspirat de serialele americane, și, iată,  Dumnezeu v-a ajutat să ajungeți celebru, mai sus decât orice personaj din filmele dvs preferate. Uitându-vă în urmă, la tot drumul parcurs până acum, ce simțiți, ce sentimente aveți, cum este sufletul dvs când vă amintiți toată povestea de viață?

Ștefan Minovici: Am plecat din România ca un tânăr naiv, ignorant, dornic de aventură și mai presus de orice, de a realiza ceva în viață, care să îmi justifice plecarea din țară. Consider că sunt departe de a putea să mă consider, în orice fel sau context, vreo ,,celebritate” și rămân cu reale frustrări și regrete pentru că nu sunt deloc aproape de a ajunge la țintele și idealurile pe care mi le-am propus. Pe o latură mai pozitivă și chiar mai optimistă am fost binecuvântat să am parte de o familie extraordinară, care o include pe soția mea, Cristina, și pe cei doi băieți, Matei și Luca, și, extrem de norocos să fiu înconjurat de prieteni dragi și apropiați, majoritatea compatrioți născuți în România. Încerc cât pot de mult să nu mă uit în urmă, astfel nu mă preocupă atât de mult prezetul cât ce înseamnă viitorul. Sunt conștient de faptul că avem cu toții  ,,un termen de expirare” și acest lucru mă forțează să accelerez procesul de a duce la bun sfârșit proiectele pe care le am, și nu în ultimul rând, de a mă bucura de absolut tot ce mă înconjoară, de prezența familiei, de un pahar de vin, de un film alb-negru din anii 1960, de o plimbare în parc, de o discuție de seară cu fiii mei.

Ana Magdin: Care este relația dvs cu românii din America?

Ștefan Minovici: Relația mea cu românii din diaspora este un paradox, anume, poate fi foarte bună și extrem de strânsă, sau, și nu exagerez când spun asta, poate să fie una în care sunt demonizat și considerat un om cu multe probleme și păcate. Festivalul România Day on Broadway, pe care l-am început în anul 2000 și care reunește anual peste 70.000 de oameni este un exemplu a ceea ce înseamnă dragostea pentru românism, pentru compatrioți și pentru valorile noastre. Suportul pe care îl oferim noi celor care au nevoie de un loc de muncă, un consult medical, un sfat juridic sau promovarea și lobby-ul pentru România, inclusiv la Washington DC, (programul Visa Waiver), sunt niște lucruri pe care mă străduiesc să le ofer comunității noastre, alături de echipa mea. Îmi iubesc compatrioții fără să aștept nimic în regim de reciprocitate din partea lor. În plus, regretabil, românii noștri din America rămân la fel de fragmentați ca și cei din România.

Ana Magdin: Cum vedeți România, după zeci de ani de la plecarea dvs?

Ștefan Minovici: România a devenit o țară modernizată, mult mai apreciată decât în anii 1990 sau chiar începutul anilor 2000, o țară cu un potențial remarcabil și condusă din păcate de șoferi amatori, lipsiți de pregătire și profesionalism.

Ana Magdin: Unde vă place să vă odihniți sufletul, atunci când aveți nevoie de o pauză de la toate activitățile?

Ștefan Minovici: Cel mai bun loc este alături de familie și de cei dragi.

Ana Magdin: Un gând pentru românii de pretutindeni!

Ștefan Minovici: Rămâneți loiali, statornici, perseverenți, și să nu vă pierdeți niciodată speranța, valorile, tradițiile, limba și cultura din care proveniți, niciodată.

Ana Moroșanu Magdin