Andreea Nicoleta Gherghișan este o tânără brăileancă, talentată și ambițioasă. La numai 19 ani se dedică total picturii și desenului iar astăzi îi aflăm povestea!

Mă numesc Andreea Nicoleta Gherghișan și am 19 ani, locuiesc în Brăila, frumosul oraș de la Dunăre. Talentul de a desena l-am primit în dar la naștere de la Dumnezeu și sunt mândră de acest lucru. Să fii artist înseamnă să deții puterea, ești creatorul a tot ce-ți dorești în lume și eu am ales sa fiu înconjurată doar de frumosul artei pe care o creez.

Gazeta de Spania: Bună ziua Andreea, încep prin a-ți mulțumi că ai acceptat să ne oferi acest interviu. Când ai realizat pasiunea și talentul pentru desen și pictură?

Andreea Nicoleta Gherghișan: M-am apucat de pictură dintr-o joacă. De fapt, desenul a fost primul care m-a motivat. Când eram mică, umpleam multe cărți de colorat, alegeam fiecare culoare cu grijă să se potrivească cromatic, combinam culorile pentru noi nuanțe și noi intensități.

La vârsta de 7 ani, locuiam cu părinții mei în Spania și atunci mi-am vândut pentru prima dată creațiile. Făceam mici îngerași desenați pe foi și toți cei care veneau în vizită, nu scăpau fără a cumpăra unul.

Am fost și sunt o ființă ambițioasă si am muncit pentru visele mele.

Gazeta de Spania: Ce planuri de viitor ai în artă?

Andreea Nicoleta Gherghișan: Cu timpul, ideile mele s-au schimbat. Ne-am întors în România și am intrat în clasa întâi la 9 ani. Pot spune ca nu mai aveam treabă cu desenul atunci, eram preocupată de alte lucruri până într-o zi când fratele meu a intrat la liceul de artă.

În acel moment totul s-a schimbat pentru mine, îmi doream să fac ce face el, să-l urmez. Încet, încet am început să desenez, el mă punea să reproduc aproape fiecare lucru din casa. Desenam grafic și tot exersam.

Aici deja îmi intrase în cap că trebuie să-l întrec, să fiu mai bună ca el. În clasa a șaptea, eram destul de bună la grafică dar eram puțin neliniștită. Urma admiterea la liceu, știam că vreau să urmez artele, dar una din probe era pictura iar eu nu pictasem nimic serios până atunci.

Schimbarea s-a produs la venirea noului profesor de desen, așa am început să pictez, intrând în cercul său de desen și îndrăgostindu-mă de pictură. Din acel moment știam că asta vreau să fac toată viața mea.

Gazeta de Spania: Premii, studii în domeniu?

Andreea Nicoleta Gherghișan: În prezent sunt la liceul de artă ”Hariclea Darclée”, în ultimul an. În cei trei frumoși ani ce au trecut, am evoluat mult, premiile de asemenea au fost pe măsură. Am făcut și voluntariate, așa am ajuns să pictez… torturi.

Făceam voluntariat pentru școală, trebuia să pictăm pereții unei cofetării, din cei 11-12 elevi ce eram prezenți, am fost remarcată de patron și așa am început să colaborăm, pictând și având comenzi de torturi.

Gazeta de Spania: Care este domeniul care te inspiră în alegerea temelor?

Andreea Nicoleta Gherghișan: Natura mă inspiră cel mai mult când este vorba să pictez, nu pot exprima ce se schimbă atunci când merg pe această temă, pur si simplu nimic nu iese rău.

Liniștea interioară este la cote maxime mai ales când sunt în natură pentru a o reproduce. Frumosul se așterne pe pânză în cel mai lin și ușor mod și așa se nasc cele mai frumoase lucrări ale mele.

Gazeta de Spania: Ai vrea să urmezi o carieră în artă?

Andreea Nicoleta Gherghișan: Nu mă văd făcând altceva. Desigur, vreau să fiu artist, chiar unul bun și cunoscut și știu că asta pot realiza dacă îmi urmez visele și pasiunea.

Aș vrea, de asemenea, să fiu și profesor de specialitate pentru a învăța și a călăuzi alte suflete spre această frumoasă meserie.

Pagina Facebook: AndreeArt

(Corespondență Gazeta de Spania)