Două întrebări dedicate Sfintelor Sărbători de Paști, pentru ca răspunsurile să vă bucure sufletele și să vă reamintească de tradiții și de copilărie!

  1. Ce înseamnă pentru sufletul dvs Sfintele Sărbători de Paști, unde le petreceti anul acesta și care sunt cele mai frumoase amintiri din copilărie legate de aceste zile sfinte?

  2. Cum sunt tradițiile în zona dvs și ce nu lipsește niciodată de pe masa dvs în Ziua Învierii Domnului ?

 

 

 Ioan Bogdan Codreanu – Primar al localității Pojorâta, jud Suceava,

În noaptea Sfintei Învieri gospodarii se îndreaptă spre Biserică. Gospodinele și-au pregătit, din vreme coșurile cu diferite produse, care sunt sfințite la terminarea slujbei!”

 

 

codrean

Învierea Domnului Iisus Hristos este cea mai mare sărbătoare a creștinătății. Fiecare dintre noi așteaptă Sfânta Înviere cu mare bucurie dar și cu emoție.

Perioada Postului Mare ne pregătește pentru bucuria Învierii, fiind un prilej de înnoire sufletească, de iertare, de împăcare unii cu alții.

După patruzeci de zile de urcuș duhovnicesc vine săptămâna Patimilor când zic: Doamne, eu sunt cel ce m-am lepădat de Tine, eu sunt cel ce te-am vândut, eu sunt cel ce te-am răstignit, la bunătatea Ta nădăjduiesc, lumina Sfintei Învieri să-mi lumineze sufletul.

În noaptea Sfintei Învieri gospodarii se îndreaptă spre Biserică. Gospodinele și-au pregătit, din vreme coșurile cu diferite produse, care sunt sfințite la terminarea slujbei. Din acest frumos coș nu lipsesc pasca cu brânză, ouăle roșii, diferite produse din carne de porc (preparate la tăierea porcului de Crăciun), păstrăv afumat sau prăjit, diferite dulciuri. Coșul este acoperit cu prosoape țesute, care au o cromatică sobră.

Sfintele Paști le petrec în familie. Amintirile cele mai frumoase, din perioada copilăriei sunt:

  • spălatul de dimineață în cele trei zile cu ou roșu și ban de argint, simbolul fiind cel al sănătății și purității,
  • umblatul după ouă roșii, copil fiind intram în casa rudelor sau vecinilor spunând ,,Hristos a înviat”, gazda oferea un ou roșu, la plecare le uram Sărbători fericite. Între copii era o adevărată concurență, pornind de la mulțimea ouălor primite.

În zona Bucovinei, gospodarii întâmpină această Sfântă Sărbătoare prin primenirea gospodăriilor dar mai ales prin pregătirea sufletului (prin post, spovedanie și primirea Sfintei Împărtășanii). După terminarea slujbei din noaptea Învierii, în curtea Bisericii gospodinele și gospodarii satului se așează în formă de cerc, punându-și în fața lor coșurile frumos ,,gătite”. Preotul trece, sfințind cu aghiazmă coșurile pregătite pentru acest eveniment. Credincioșii donează ouă încondeiate preotului paroh. Se împarte anafora, apoi fiecare credincios se îndreaptă spre locuința sa. Ajunși acasă se pregătește masa, luându-se anafora, apoi gustând din produsele sfințite.

Un obicei uitat este jocul Hapucul asemănător jocului Oina, care se juca în zilele de Paști, în curtea Bisericii, după amiaza. Participau băieți și fete de vârstă școlară cât și feciori constituiți în echipe. Hapucu (mingea) era confecționat din păr de vită rezultat în urma țesălatului. Paleta (bota) era confecționată din lemn .

Un alt obicei de Paști, dispărut astăzi, era ,,udatul” fetelor. Fetele erau stropite, de către flăcăi, cu apă sau parfum Fetele dăruiau, în schimb, ouă încondeiate. Udatul de Paști, era ca un rit de purificare, a unei renașteri, (vezi ,,Pojorîta Bucovinei, file de istorie”, de Viorica Cernăuțeanu, pagina 465).

În ziua Învierii Domnului, în familia mea, masa cuprinde produsele ce au fost în coșul pregătit pentru sfințire: pasca cu brînză, diferite preparate din carne de porc, ouăle roșii, sfecla cu hrean, diferite dulciuri.

Învierea Domnului Iisus Hristos să ne aducă pace sufletească, sănătate, armonie și binecuvântări duhovnicești.

HRISTOS A ÎNVIAT!

 

George Rotaru-Artist,

„Anul acesta, Paștele îl voi face acasă, adică în România, unde aceste sărbători le simt mai bine ca oriunde. Învierea o voi face la Biserica, una draga sufletului meu!”

george-rotaru

Paștele, asa cum știm, aduce speranța Mântuirii și a vieții veșnice și pentru mine este minunea care se arată tuturor. Cu nostalgie îmi aduc aminte de sfintele sărbători pascale, copil fiind, la Făgăraș, mergeam cu părinții mei la biserica din oraș, pe atunci, la ora 4 dimineața, încântat cu pantofii  noi pe care-i primeam cu bucurie și-i purtam cu mândrie din primăvară până în iarnă. Trăiam într-o curte în mijlocul orașului cu mai mult de 10 familii iar tata era cel care sacrifica mieii. Era singurul care știa ritualul. Ca și atunci, de pe masa de Paști nu îmi lipsesc bucatele tradiționale. Anul acesta, Paștele îl voi face acasă, adică în România unde aceste sărbători le simt mai bine ca oriunde. Învierea o voi face la Biserica, una draga sufletului meu.

Sărbători fericite și Paște luminat tuturor, sănătate, prosperitate și o primăvară frumoasă.

 

Maria Grapini-Europarlamentar,

“Mama ne punea să participăm la curățenia generală în casă, grădina trebuia săpată, pomii dați cu var…totul era pregătit pentru sărbătoare! Așteptam cozonacii, pasca, pâinea împletită făcută în casă, curcanii ( creșteam sute de păsări ) pregătiți cu meșteșug de mama. Simt și acuma mirosul pâinii coapte în cuptorul din curte!”

16142953_1212498635465487_8250705296561443646_n

 

Ca de fiecare dată, după moartea parinților mei, sărbătorile de Paște le fac acasă cu familia. Anul acesta va veni și sora mea, singura pe care o mai am din familia din care provin! Iubesc sărbătoarea de Paști pentru că îmi retrăiesc copilăria. Crescută la țară, într-o familie bogată sufletește dar cu o situație financiară precară, așteptam sărbătorile cu sufletul la gură! Știam că mama și tata se străduiesc să ne ia hăinuțe noi ( nu știam de iepuraș pe vremea mea), pe care trebuia sa le îmbrăcăm când mergeam la biserică: joi la Denii, vineri cântam prohodul Mântuitorului, sâmbăta mergeam la Înviere și stăteam până dimineața, când primeam împărtășania!

Mama ne punea să participăm la curățenia generală în casă, grădina trebuia săpată, pomii dați cu var…totul era pregătit pentru sărbătoare! Așteptam cozonacii, pasca, pâinea împletită făcută în casă, curcanii ( creșteam sute de păsări ) pregătiți cu meșteșug de mama. Simt și acuma mirosul pâinii coapte în cuptorul din curte!

Sărmăluțele cu smântâna erau așa de bune cum nu am mai întâlnit decât la sora mea!

Plecată de acasă, din Berești,  județul Galati, de 45 de ani, aici la Timișoara încerc să reproduc atmosfera trăită în copilărie, gustată câțiva ani buni și de băiatul meu! Anul acesta mă ajută sora mea! Ea va face cozonacul și sarmalele, restul eu! Îmi place să  gătesc, să am musafiri la masă: Mătușa, verișorii, finii, prietenii vin a doua și a treia zi de Paști. În prima zi, doar familia: băiatul, nora, nepoții, cuscri și sora mea. Vom merge ca în fiecare an, la Catedrală să luăm Lumină în seara de Înviere! Sărbătorile mă încarcă cu energie pozitivă! Îmi dau dor și poftă de viață!

 

Carol Zwilling- Din Nazareth Illit-Israel-Pasionat de fotografie,

În zona noastră, Paștele este sărbătorit atât de cei de credință judaică cât și creștinească!

Milioane de turiști completează alaiul și bucuria acestei minunate sărbători!”

 

21761904_1415583621830567_8192930437038453559_n

Ca în toți anii, o sărbătoare binecuvantată de Dumnezeu, reînvierea lui Isus, în luna ghioceilor și florilor care înfloresc primăvara, plăcerea de a pregăti de harnicele și frumoasele românce minunatele ouă colorate, implicit cu arta de a fi cât mai reprezentative cu folclorul românesc…

În zona noastră, Paștele este sărbătorit atât de cei de credință judaică cât și creștinească, în  funcție  de tipul creștinesc din țara lor de origine. Milioane de turiști completează alaiul și bucuria acestei minunate sărbători. Eu și familia mea o facem în stilul ortodox ca la Suceava, ne aducem bucuria și amintirile în sufletele noastre uneori înlăcrimate de nostalgie și ne rugăm pentru Pacea lumii!

 

 

 

 

 

Clara Popescu-Patroana de cluburi sportive la Viena,

„Noi, romanii plecati in strainatate , ducem dorul si pretuirea pentru tot ce inseamna locul unde ne-am nascut, copilarit si format ca oameni. De la masa noastra de Paste nu lipsesc ouale rosii si cozonacul!”

 

26165618_1908265769203340_5613594343223050007_n

Sarbatorile Pascale sunt pentru mine, ca si pentru toti romanii de altfel, o mare bucurie, o sarbatoare a sperantei, a Invierii, a Miracolului. Asociez aceasta sarbatoare cu sosirea primaverii , retrezirea naturii la viata simbolizeaza noua viata pe care noi crestinii am castigat-o prin crucificarea si Invierea lui Isus. In Noaptea Sfanta a Invierii, mergem la Biserica Romaneasca sa luam Lumina si sa participam la slujba. Eu am copilarit in Ploiesti si, imi amintesc cu mare drag de Biserica din Cartier sau de Catedrala Sf Ioan Botezatorul din centrul orasului unde mergeam sa „trec pe sub masa” si sa iau Lumina. Am multe amintiri frumoase legate de minunatele Sarbatori de Paste petrecute in  Romania si de prietenii mei dragi. Noi, romanii plecati in strainatate , ducem cu noi dorul si pretuirea pentru tot ce inseamna locul unde ne-am nascut, copilarit si format ca oameni. De la masa noastra de Paste nu lipsesc ouale rosii si cozonacul. As vrea ca aceste Sfinte Sarbatori  sa fie momentul cand sperantele noastre sa iasa la lumina si sa devina impliniri, sa avem puterea de a crede in “Miracol”, sa ne deschidem sufletul spre armonie, toleranta, respect si iubire. Sa facem lumea de astazi si de maine un pic mai buna!

 

 

Crisan Bibian este inspector social in cadrul Direcției de Munca din Cluj, in paralel se ocupa cu realizarea si prezentarea de emisiuni rock -metal la Radio Cluj,

Acum, ca adult, Sarbatorile de Paste sunt un moment de reconstientizare ca „omul nu traieste doar cu paine, ci cu orice cuvant iese din gura Domnului”, ca avem si o dimensiune spirituala, pe care fiecare o hraneste asa cum ii face bine mintii si spiritului!”

unnamed

​Sarbatorile de Paste inseamna in primul rand un moment de meditare la semnificatia mortii domnului nostru Isus Cristos, care si-a dat viata sa ne spele pacatele, echilibrand astfel balanta pacatului originar. ​Sarbatorile le petrec o parte la Cluj-Napoca, unde locuiesc acum si o parte in Maramures. De-a lungul timpului, majoritatea sarbatorilor le-am petrecut cu familia, la Somcuta Mare, judetul Maramures.

Legat de sarbatorile Pascale si de amintirile mele din copilarie, sunt poate cele mai frumoase momente care au ramas in memoria mea. Faptul ca am avut o copilarie frumoasa s-a datorat si acelor momente unice de sarbatori. Acasa, cu familia, obisnuiam ca in fiecare an , in sambata mare, sa participam la slujba de Inviere la biserica din localitate, dupa care ne bucuram unii de compania altora in prezenta ​preparatelor culinare pregatite tipic pentru masa de Pasti. A doua zi, era ziua magica, duminica, zi de mare sarbatoare, in care, de obicei se obisnuia sa vizitam rudele si sa primim musafiri.  Desigur ca pentru noi, cei mai mici, era un bun prilej de a ne intalni cu prietenii si cu colegii de scoala si de a ne petrece pana a doua zi dimineata. Lunea, era zi de mers le fete in localitate, cum se zice: “la udat”, obicei care se petrecea in a doua zi de Pasti; fetele erau stropite cu parfum, un obicei care a fost preluat din cate stiu, de la maghiari, pastrat si astazi in Transilvania. Cu toate ca in marea majoritate, locuitorii din zona Chioar (Somcuta Mare) sunt ortodocsi, iata ca acest obicei romano-catolic s-a impregnat si la noi.

​Acum, ca adult, Sarbatorile de Paste sunt un moment de reconstientizare ca „omul nu traieste doar cu paine, ci cu orice cuvant iese din gura Domnului”, ca avem si o dimensiune spirituala, pe care fiecare o hraneste asa cum ii face bine mintii si spiritului. ​Multa lume se socheaza ca activez in zona rock-ului si a rock-ului extrem, dar sunt si cu frica de Dumnezeu, totodata. Cele doua nu se exclud, chiar deloc.

Le doresc tuturor Romanilor un Paste fericit si imbelsugat!

 

Jenica Tabacu- Director al Castelului Iulia Hasdeu,

„Bunica pregătea cozonacii pufoşi şi delicioasa pască, precum şi colacii de dăruit pentru scumpii defuncți. Eu mă jucam, dar cu gândul eram tot la cuptorul de pământ!”

 

13567312_1184680941562727_1887730643332010609_n

Această importantă sărbătoare creştină îmi aminteşte de patimile, moartea şi Învierea lui Iisus Hristos. Cea din urmă – minune anunțată de Mântuitorul nostru şi semn al biruinței Binelui asupra Răului! E timpul sacru, după cum observa Mircea Eliade! Acest timp începe cu Postul Mare, când trupul se purifică şi sufletul se pregăteşte pentru a trăi bucuria triumfului Vieții veşnice asupra Morții, al Luminii asupra Întunericului. Cu Sărbătorile Pascale se închide ciclul Vieții şi se deschide altul, ele fiind reperul continuității acesteia şi prilej pentru reflecție asupra Morții, dar şi asupra răutății omeneşti.

În copilărie, de Paşti, mergeam la bunicii paterni (pe cei din partea mamei nu i-am cunoscut), în satul Valea Salciei, din județul Buzău. Bunica pregătea cozonacii pufoşi şi delicioasa pască, precum şi colacii de dăruit pentru scumpii defuncți. Eu mă jucam, dar cu gândul eram tot la cuptorul de pământ!

Mergeam la biserică în fiecare seară din Săptămâna Patimilor. Bunica mă lua şi la cimitir, acolo unde curăța mormintele şi planta flori pentru copiii care îi muriseră (mulți, zece), pentru părinți săi…

Praznicul pascal nu începea înainte de a da de pomană nevoiaşilor din sat, care veneau şi aşteptau la poartă, bunătățile pregătite de bunica.

Acolo am simțit totdeauna că e sărbătoare şi tot acolo am avut pentru prima oară revelația Paştilor, minunându-mă că Iisus Înviase din morți!

Anul acesta, de Paşti, voi fi la Bazna, locul care mă atrage de mult timp, veche comunitate săsească, inițial, o stațiune balneo-climaterică cu calități excepționale.

 

Creştinii ortodocşi participă la denii şi la Sfânta Liturghie, care se desfăşoară sâmbătă noapte şi de unde oamenii “iau Lumină” după slujba Învierii. Merg la cimitir pentru a duce Lumina la mormintele scumpilor defuncți. Duminică, în zori, se sfințesc pasca şi anafura. Credincioşii revin la biserică. Primesc anafura (pâine sfințită) pentru ei şi familie. Când se-ntâlnesc, unul spune: “Hristos a Înviat!” Celălalt răspunde: “Adevărat a Înviat!” Aşadar, formula de salut se schimbă şi noua formulă e folosită timp de 40 de zile. De Paşti, pe masa noastră, reiterând obiceiurile bunicii, se află borşul de miel, drobul şi cozonacii, ouă roşii şi alte bunătăți pe care le pregătesc în casă, cu sufletul şi mintea pline de emoționante amintiri.

Fiindcă suntem în Săptămâna Mare, urez compatrioților mei, prin intermediul dumneavoastră, să primească Lumina şi Binele, în zilele ce vor urma şi ne vor apropia de Minunea Învierii!

 

 

Sterică Fudulea-Comunitatea Armână din România, Președintele  Filialei Tulcea

17903355_1400197353334303_5699013432634396463_n

Momentul în care ne unim toată  familia. Le petrecem ca în fiecare an acasă, alături de cei dragi.

Nu lipsește mielul , ianomatele ( specialitate cu orez și măruntaie ), plăcintă cu spanac.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Onu Pavelescu- Artist-Trupa „Micul Paris”

„După ce cântam „Hristos a Înviat din morți  cu moartea pre moarte călcând” ne adunam la unul din noi acasă și ne distram ciocnind ouă roșii, mâncând cozonac și gustând un vin bun!”

 

29513033_1609868975715691_6760466341878350255_n

Pentru toți credincioșii, Paștele este cea mai veche şi importantă sărbătoare a creştinătăţii, având ca scop amintirea patimii, a morţii şi a Învierii lui Iisus Hristos. Pentru mine, și probabil pentru fiecare dintre noi, această sărbatoare mai este și un bun motiv de a petrece în familie sau cu prietenii.

Cele mai frumoase amintiri le am de când eram mai măricel și plecam în gașcă la Înviere, la mănăstirea Cașin. Se aduna atât de multă lume încât se oprea circulația. După ce cântam „Hristos a Înviat din morți  cu moartea pre moarte călcând” ne adunam la unul din noi acasă și ne distram ciocnind ouă roșii, mâncând cozonac și gustând un vin bun.

Din păcate, în București tradițiile nu se păstrează ca în alte zone ale țării.  Bucovina, Maramures,  Moldova… sunt zone care duc mai departe tradițiile românești în general. În capitală mergem la slujba de Înviere, aducem lumina în casă, stingem lumânările de tocul ușii, ciocnim ouă roșii, mâncăm drob de miel… Pe masă mai găsim și ciorbă și friptură de miel, stufat, cozonac, pască.

Indiferent de tradițiile specifice fiecărei zone, doresc tuturor un Paște fericit alături de cei dragi!

 

 

Nicu Costache-Artist,

„Imi amintesc de mama, care acorda o importanta deosebita acestei sarbatori. Intreaga saptamana robotea prin bucatarie, pentru ca masa sa fie plina cu toate bunatatile. Cozonacii si pasca ei aveau un gust pe care nu-l voi mai intalni vreodata!”

NICU EASTER

Nu intamplator, an de an, Sfintele Sarbatori de Paste sunt la inceputul primaverii. Pastele inseamna Invierea Domnului , adica Viata. Acest moment coincide cu invierea naturii, renasterea la viata, adica bucurie si speranta. In familia mea avem o traditie: Pastele si Craciunul sunt sarbatorite alaturi de intreaga familie, cu mic cu mare. Asa m-au invatat parintii mei, iar eu incerc sa duc aceasta traditie mai departe, chiar daca ei nu mai sunt printre noi. Si in acest an, imi astept fratii, cumnatele, nepotii sa sarbatorim impreuna marea sarbatoare. Asa  se intampla an de an: Pastele si Craciunul le petrecem acasa la mine, iar Anul Nou la fratele meu Jan si sotia lui, Elena. Imi amintesc de mama, care acorda o importanta deosebita acestei sarbatori. Intreaga saptamana robotea prin bucatarie, pentru ca masa sa fie plina cu toate bunatatile. Cozonacii si pasca ei aveau un gust pe care nu-l voi mai intalni vreodata. Imi mai amintesc de momentul trecerii pe sub masa, de hainutele noi care nu lipseau in ziua de Paste pentru niciunul dintre cei patru copii .Pe atunci nu prea stiam noi de moda asta cu iepurasul, dar stiu ca asteptam cu nerabdare momentul Impartasaniei. Legat de acest moment, am un episod pe care nu-l voi uita vreodata. Aveam in jur de 10 ani, asteptam cuminte sa-mi vina randul la Impartasanie, iar in fata altarului, jacheta mea blanoasa a luat foc de la o lumanare. In acel moment, Preotul a stins focul cu mainile stropite cu vin sfintit. Cum pot uita asta?

In Joia Mare vopsim ouale, iar in zilele urmatoare ne ocupam de friptura, de cozonaci si pasca. Sunt preparatele care nu lipsesc de pe masa de Paste, alaturi de multe altele. Din pacate, nu ma pot lauda a fi foarte priceput intr-ale gatitului, dar am un real sprijin in Costi,  prietenul nostru bucatar…

Un Paste fericit, luminos si binecuvantat tuturor !

 

Corin Romanescu-Om de afaceri,

Vă mărturisesc ca la fiecare sărbătoare de Paște îmi amintesc de părinții mei care nu știau ce să ne mai facă să simțim cu adevărat Sărbătoarea Paștelui!”

 

28827174_1285873544890524_7360089946280094556_o

Sfintele Sărbători de Paşti din copilărie, sunt pentru fiecare dintre noi, un popas sufletesc pe care îl facem an de an, în drumul nostru spre Înviere.

Îmi amintesc cu mult drag de chipurile copiilor din satul meu natal de lângă Câmpulung Muscel-Argeș, pentru care Deniile erau momentul lor, caracterizat de exclusivitate.

De asemenea, Sărbătorile de Paști îmi amintesc de bucuria luminii, care trebuia împărtășită. Mulți dintre prietenii mei ajungeau primii la lumină, iar după aceea o dădeau și celorlalți din afara Bisericii.

Programe la televizor nici nu existau, ci numai bucuria revederii cu ceilalți prieteni și apropiați.

Pasca și Cozonacul nu se comercializau în supermarketuri. Ce bun era cozonacul mamei mele! Am frământat coca pentru cozonaci în copilărie, după recomandările mamei, până la transpirație. Adică, era neapărat obligatoriu să transpir prin muncă, pentru a prețui munca parinților mei. Asta am înțeles mai târziu. Copiii erau permanent implicați în pregătirea Paștelui, precum și în bucuria trăirii Lui.

Îmi aduc aminte că mielul era prezent la masă, și ne mulțumeam cu mult mai puțin decât ne oferă în momentul de față viața. Pentru mine nu conta ce mănânc, ci cu cine o să mă văd în acea perioadă a Paștelui. Cu o parte dintre prieteni mă vedeam la rugăciune la biserică,  iar cu cei mai apropiați ne vedeam la Masa de Paște unde erau prezenți și părinții mei. Treceam cu bucurie de la o stare la alta în acea perioadă. Ce perioadă frumoasă, îmi amintesc tot timpul cu mare plăcere. Vă mărturisesc ca la fiecare sărbătoare de Paște îmi amintesc de părinții mei care nu știau ce să ne mai facă să simțim cu adevărat Sărbătoarea Paștelui.

Anul acesta îmi petrec  Sărbătorile de Paște împreună cu soția Cristina, cele două fetițe Maria și Ioana și băiatul Andrei și cu prietenii cei mai apropiați  de sufletul meu, la ferma mea de lângă București.

Și pentru că suntem în preajma Sărbătorilor de Paște , doresc tuturor multă sănătate şi o primăvară frumoasă, cu multe bucurii.

Sărbători cu pace, oameni buni!

 

Ana Moroșanu Magdin

Distribuie