Jenica Tabacu, „scânteia” care duce mai departe ideile marelui BP Hașdeu, ca ele să fie discutate, și, mai ales, înțelese!

28233414_1634641166616994_764301218_n

 

 

 

La un ceai cu Doamna Jenica Tabacu, Directoarea  Muzeului Memorial B.P. Hasdeu,

„Ideile lui Hasdeu sunt în sfârşit “discutate şi înțelese” după o sută de ani, adică s-a împlinit previziunea comunicată prin medium, din partea spiritului fratelui savantului, Nicolae, în urmă cu un secol. Astăzi, la Cluj şi în Germania, manuscrisele spiritiste şi simbolistica edificiului hasdeian de la Câmpina, prezentate în lucrările menționate, sunt cercetate de specialişti în istoria religiilor, în ezoterism, lucrările făcând parte din bibliografia aleasă de aceştia. Iată semnul! De ziua Juliei Hasdeu, pe 14 noiembrie 2015, am lansat epistolele sale”. 

 

 

28236184_2025034517712720_1878455199_n

 

Ana Magdin: Pe data de 24 februarie, luna aceasta, aveți un eveniment de mare suflet la Castelul “Julia Hasdeu”. Vă rog sa ne povestiți despre ce este vorba!

Jenica Tabacu: Anticipăm aniversarea lui B.P. Hasdeu, pe 28 februarie, când se vor împlini 180 ani de la naşterea savantului. Dorim ca oamenii să vină la muzeu şi sâmbătă, 24 februarie, o pot face fără constrângeri. Programul, interesant şi variat, cuprinde: prelegeri susținute de reputați hasdeulogi, lansări de cărți despre B.P. Hasdeu şi Julia Hasdeu, dar şi alte lucrări meritorii. Muzica românească din vremea lui Hasdeu (pian şi canto) va încânta cu siguranță publicul. Începând din anul 1999 am organizat aniversările celor două personalități hasdeiene, în februarie şi în noiembrie, cu sprijinul financiar oferit de Consiliul local şi Primăria Câmpina, în colaborare cu cercetători, scriitori, artişti, diverse fundații şi asociații culturale.

 

Ana Magdin: De curând ați avut un eveniment muzical. Cine a cântat și ce invitați ați avut?

Jenica Tabacu: Sâmbătă, 17 februarie, Muzeul Memorial “B.P. Hasdeu”, printr-o colaborare cu Asociația Culturală “Sempre Concerto” din Bucureşti şi Societatea Filarmonica din Câmpina, a găzduit un concert cameral extraordinar. Violoncelista Alexandra Bobeico, studentă la Universitatea “Mozarteum” din Salzburg, câştigătoare a numeroase premii la concursurile naționale şi internaționale, şi pianista Clementina Ristea Ciucu, cadru universitar la Universitatea Națională de Muzică, au oferit publicului momente muzicale de excepție, în atmosfera magică a castelului de la Câmpina.

28313733_1634657206615390_1051860090_n

Ana Magdin: Aveți foarte multe evenimente la Castelul “Julia Hasdeu”, dar… cum se întâmplă mai nou în Romania, niciun lucru bun nu rămâne nepedepsit. Dumneavoastră aveți parte de astfel de “bucurii”?

Jenica Tabacu:  Din fericire pentru mine şi pentru muzeu, “valurile” făcute de unele persoane s-au spart în marea Vieții. Sigur că împlinirile cuiva deranjează mai ales pe cel care, poate, a visat la ele, dar nu le-a putut avea. Atunci pizmuieşte, se răzbună pe acela care a realizat ceva, punându-i false etichete, folosind minciuna. Cel care nu şi-a găsit liniştea, omul invidios, frustrat, e capabil a minți convins fiind că, procedând astfel, tot va rămâne ceva pentru a împieta imaginea omului cu împliniri frumoase. Cartea “Protocoalele şedințelor de spiritism”, apărută în 2000, apoi “Arhiva Spiritistă” (cinci volume), publicată între anii 2002 – 2008, “Opera Poetică/Oeuvre poétique” de Julia Hasdeu, în 2005, teza de doctorat, susținută în 2006, la Institutul de Teorie şi Istorie Literară “G. Călinescu” al Academiei Române, transformată în carte, un an mai târziu, cu titlul “Amurgul Demiurgului.28309717_1634656436615467_1987094170_o

Ultimii nouăsprezece ani de viață ai lui B. P. Hasdeu”, “Julia Hasdeu – Epistole către tatăl său” şi “O corespondență pentru eternitate”, în care am reunit scrisorile poetei Julia Hasdeu – din care 157 au fost traduse de mine, din limba franceză – şi pe cele ale savantului către fiică, toate acestea sunt materializările proiectelor mele. Bucuria trăită la lansările cărților – roade ale muncii mele de: traducător, prefațator, autor al notelor sau chiar autor, era atât de mare, încât pentru mine nu mai contau răutățile unor oameni complexați, nemulțumiți probabil de ei înşişi. După douăzeci de ani, bilanțul activității mele de cercetare şi valorificare ştiințifică a documentelor hasdeiene din arhivele româneşti, este acesta: zece cărți, din care una de autor, două albume ale Castelului “Julia Hasdeu” (în trei, respectiv în patru limbi: română, franceză, engleză, germană), două opuscule despre istoria monumentului de la Câmpina şi expoziția permanentă (în română, franceză, engleză), un opuscul despre Julia Hasdeu (română/franceză), peste o sută de articole şi studii publicate în reviste culturale, în țară şi în străinătate, zeci de conferințe în România şi dincolo de granițele româneşti. Pe lângă toate acestea mi-am făcut datoria față de vizitatorii muzeului, pe care i-am îndrumat în expoziția permanentă sau le-am oferit audioghiduri cu prezentarea detaliată, concepută de mine, înregistrată pe un fond muzical ales tot de mine. În cele două decenii care s-au scurs, peste cinci sute de mii de oameni au vizitat Muzeul Memorial “B. P. Hasdeu”, găzduit de Castelul “Julia Hasdeu”. Între anii 2002 – 2007 am oferit juriştilor primăriei şi avocatului Constantin Pănoiu informații despre istoria castelului râvnit de un bucureştean, fiul celui care în 1973 obținuse certificatul de moştenitor al lui B. P. Hasdeu chiar la Notariatul de Stat din Câmpina. În 2007 s-a încheiat procesul, la Înalta Curte de Casație şi Justiție, castelul păstrându-şi definitiv statutul pe care îl avea încă din 1957 când tot printr-o hotărâre judecătorească fusese inclus în domeniul public al Câmpinei. De când am preluat coordonarea activităților de la Muzeul Memorial “B.P. Hasdeu”, adică imediat după trecerea acestei instituții din proprietatea Consiliului Județean Prahova (prin Hotărârea nr. 52/23.12.1998), administrat fiind până atunci de Muzeul Județean de Istorie şi Arheologie Prahova, în proprietatea Consiliului local Câmpina, administrat de-atunci până-n prezent de Primăria municipiului Câmpina, m-a preocupat organizarea impecabilă a acestei instituții muzeale. O atenție particulară am acordat-o pazei şi protecției monumentului şi bunurilor de patrimoniu, astfel că în 1999 am instalat sistemul de alarmare contra efracției şi puțin mai târziu, sistemul de supraveghere video (interior/exterior). Am achiziționat vitrine unde praful nu intră, bunurile fiind expuse în siguranță. La începutul anilor 2000 a fost reparată casa în care a murit savantul. S-au restaurat, de asemenea, fațada şi terasele castelului, terase prin care ani la rând apa rezultată în urma ploii şi zăpezilor se infiltra distrugând porțiuni de pictură murală.

28236224_1634641253283652_1003843058_n

Ana Magdin: Ce noutăți mai aveți despre Hasdei, ce mesaje mai transmit, ce semne mai primiți?

Jenica Tabacu: De douăzeci de ani doresc să văd cupola castelului ca-n vremea lui Hasdeu: albastră, cu nori, stele şi îngeri. Cu doi ani în urmă autoritățile locale au depus o cerere de finanțare europeană pentru restaurarea, dotarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului hasdeian de la Câmpina, mobil şi imobil. La evaluarea proiectului – anexă la cererea noastră – punctajul obținut a fost foarte bun. Sigur că până aici am parcurs nişte paşi importanți. Proiectul se bazează pe rezultatele obținute din cercetările mele în arhive şi biblioteci, adunate în lucrările despre care v-am vorbit. Providența m-a trimis acolo şi la timp ca să înfăptuiesc tocmai la un secol de la moartea Magului, dar nu şi a spiritului său, ceea ce trebuia pentru păstrarea memoriei Hasdeilor cu respectul cuvenit unor genii. Căutările mele m-au condus către simbolismul constructiv în care Hasdeu s-a manifestat după moartea fiicei sale. Ideile lui Hasdeu sunt în sfârşit “discutate şi înțelese” după o sută de ani, adică s-a împlinit previziunea comunicată prin medium, din partea spiritului fratelui savantului, Nicolae, în urmă cu un secol. Astăzi, la Cluj şi în Germania, manuscrisele spiritiste şi simbolistica edificiului hasdeian de la Câmpina, prezentate în lucrările menționate, sunt cercetate de specialişti în istoria religiilor, în ezoterism, lucrările făcând parte din bibliografia aleasă de aceştia. Iată semnul! De ziua Juliei Hasdeu, pe 14 noiembrie 2015, am lansat epistolele sale. Gândul mi-a venit în timpul pregătirilor pentru eveniment: actrița Monica Davidescu să citească fragmente din scrisorile poetei. Am reuşit, prin intermediul unui colaborator, să propun talentatei actrițe lectura publică la care mă gândisem şi imediat am obținut răspunsul favorabil. În anul următor am lansat întreaga corespondență dintre savant şi fiica lui. Şi Monica Davidescu a fost invitată, din nou, să citească fragmente din scrisori. Rostul traducerii scrisorilor poetei şi pe cel al gândului meu legat de Monica Davidescu aveam să le aflu puțin mai târziu, când chiar ea a înlesnit legătura mea cu o altă actriță, Mirela Stoian, care ulterior a regizat prima piesă de teatru despre familia Hasdeu, scenariul fiind inspirat de corespondența dintre Bogdan şi Julia Petriceicu Hasdeu. Mirela Stoian nu ştia de venirea Monicăi Davidescu la Câmpina! Monica Davidescu i-a spus de mine, de castel, într-o discuție pe care au avut-o la teatru, atunci când Mirela îi aducea la cunoştință visul său.  Pe 12 noiembrie 2017 avea loc premiera spectacolului “Iulia, o scânteie…” la Teatrul “Elisabeta” din Bucureşti! Iată alt semn!

iulia-hasdeu-destinul-sfasietor-al-unui-geniu

Ana MAGDIN: Cum vă explicați că Julia vorbea limba franceză la vârsta de 2 ani?

Jenica Tabacu: Ereditatea şi mediul în care a primit educație au contribuit mult, fără îndoială, la sporirea cunoştințelor.  Julia Hasdeu a fost genială.

 

Ana Magdin: Se spune că Alexandru Macedonski, fiind în vizită la familia Hasdeu, i-a spus Juliei o poezie iar câteva minute mai târziu, fetița i-a recitat poezia fără nicio scăpare!

Jenica Tabacu: Julia Hasdeu avea o memorie extraordinară, dovedită, iată, şi prin această întâmplare!

 

Ana Magdin: Care este istoria oglinzilor paralele din Castel?

28381468_2025034724379366_754570649_n

Jenica Tabacu: Oglinzile sunt aşezate pe cele două părți ale uşii prin care vizitatorul pătrunde în turnul cel mare. Cu ajutorul oglinzilor omul îşi vede chipul în ele şi, pe măsură ce el avansează în culoarul format prin deschiderea uşii, observă că imaginea sa, aceea din fiecare oglindă, se multiplică de o infinitate de ori. Deci Infinitul există! Infinit este Dumnezeu!

 

Ana Magdin: O agenție de presă a descris castelul ca fiind „deosebit de înfricoşător” şi că are  încăperi special create pentru ritualuri specifice mişcării spiritiste, cu locuri rezervate fantomelor! Cum comentați aceste afirmații?

Jenica Tabacu: Nu ştiu pe ce s-au bazat jurnaliştii care au făcut asemenea afirmații. Sunt încă mulți aceia care nu cunosc istoria locului deşi s-a împlinit un deceniu de când am publicat-o. Castelul “Julia Hasdeu”, edificiu cu o simbolistică bogată şi o istorie ce-l face unic în lume, a fost vizitat de I.L. Caragiale care, impresionat fiind, scria că, acolo, “în fiecare colț materia spune ceva”. Eugeniu Speranția, la rândul său, referindu-se la castel, opina că e “ca un poem de Dante”.  Nu-i nimic înfricoşător! Este o operă în piatră şi fier, armonioasă ca orice construcție ezoterică, care arată ascunzând şi ascunde arătând. Simbolurile sunt evidente, dar puțini sunt aceia care înțeleg de la-nceput că ele transmit mesaje. O cameră fusese dedicată experimentelor spiritiste organizate de Hasdeu. Castelul era “casa noastră comună”, după cum scria Hasdeu, adică a lui şi a spiritelor scumpe: fiica, fratele, tatăl, bunicul, mai târziu, chiar soția. Există filme şi imagini cu apariții luminoase, despre care am putea gândi că sunt manifestarea unor spirite. De probat ştiințific e imposibil! Şi Hasdeu căuta mereu probe …

28342678_1634656826615428_1866463472_o

Ana Magdin: Ce v-a impresionat la acest castel în prima dvs zi de lucru şi ce vă amintiți din acea perioadă?

Jenica Tabacu: Castelul m-a impresionat prin arhitectura lui specială. Atunci, pe 8 ianuarie 1988, am luat de pe raftul cu cărți “Sic cogito”. Alt semn! Peste ani aveam să scriu istoria castelului şi gândurile mele despre lucrarea pe care mâna mea a ales-o probabil sub influența bunelor spirite.

 

Ana Magdin: Un gând pentru românii de pretutindeni!

Jenica Tabacu: Îi îndemn să-l citească pe Hasdeu şi să descopere operele fiicei Magului de la Câmpina, să vină la Castelul “Julia Hasdeu” cu mintea deschisă şi avidă de cunoaştere. Şi să nu uite că ştiința şi credința înalță sufletul!

Ana Morosanu Magdin

28313074_1634656716615439_1189368905_n

Distribuie
Distribuie